CINE sau CE ne poate convinge să cumpărăm?

Dacă pentru o companie este destul de ușor să urmărească ceea ce se cumpără, a înțelege de ce se cumpără devine o adevărată provocare.  Acest lucru este astăzi posibil de aflat datorită neuromarketingului care utilizează instrumentele neuroștiințelor pentru a determina de ce oamenii preferă anumite produse în detrimentul altora. Astfel, misterele legate de alegerea pe care o face consumatorul se pot elucida.

Sunt companii care recurg la contractarea specialiștilor care lucreaza în neuromarketing pentru a-și îmbunătăți vânzările și plătesc bani grei pentru studiile efectuate pe comportamentul consumatorului.

Cele mai multe studii de neuromarketing au fost realizate în Marea Britanie şi în SUA. Un număr de 60 de agenţii de neuromarketing existau în lume în 2012 iar Europa deținea, în același an, cele mai multe agenții, aproximativ 31.

Se pare că și în România s-au efectuat studii în acest sens și chiar dacă țara noastră este foarte la început, neuromarketingul este o știință care incită mulți specialiști din domeniul marketingului, psihologiei și chiar neurologiei.

Neuromarketingul ne ajută să aflăm cum funcționează creierul uman atunci când suntem în fața unor produse de pe raft, de exemplu, ce ne determină să facem o anumită alegere, cu alte cuvinte, să înțelegem acele elemente ascunse ale procesului de decizie.

Se știe faptul că noi oamenii suntem motivați în mare măsură de ceea ce ne face să ne simțim bine, mai ales atunci când vine vorba de deciziile noastre de cumpărare. De asemenea, tot noi oamenii avem capacitatea de a ne exprima ceea ce ne dorim, ceea ce ne place și chiar cât am fi dispuși să plătim pentru a obține un anumit lucru.

În acest scop, multe companii mari din alte țări au început să acorde un interes deosebit pentru înțelegerea creierul uman mizând pe faptul că acest lucru i-ar putea ajuta să înțeleagă mai bine consumatorii.

V-ați pus vreodată problema că ați putea fi prada unei manipulări perfecte care v-ar dicta alegerea, deși, la final, dvs. ați fi convins sau convinsă că această alegere vă aparține în totalitate? Neuromarketingul apelează la resorturi și reacții asupra cărora nu vom putea avea niciun control.

V-ați gândit vreodată că aromele pulverizate în diverse încăperi cum ar fi magazine de îmbrăcăminte branduită, camere de hotel, mașini care se vând la diferite reprezentanțe auto de marcă, au de fapt cu totul alt scop decât cel pe care-l percem la nivel superficial, acela de a împrospăta aerul? Poate veți fi surprinși să aflați că de fapt suntem victimele unor mesaje subliminale iar aceste mirosuri sunt răspândite cu bună știință și cu un scop foarte clar: să ne facă să cumpărăm.

Sunt supermarketuri în lume în care se împrăștie miros de pâine proaspătă prin sistemul de ventilație. Este foarte clar că vor fi cumpărători care se vor îndrepta spre produsele de panificație fără să fi avut pe lista de cumpărături așa ceva. Astfel de persoane sunt ’’victime’’ sigure.

La noi sunt câteva mirosuri binecunoscute, ca de exemplu cele de la KFC sau Mc Donald’s, pe care dacă le simțim am putea cădea în mreaja lor și ne-ar putea determina să renunțăm la pachetul de mâncare sănătos gătit acasă special pentru pauza de prânz de la serviciu. Așa că, dacă nu vrem să cădem pradă acestor tentații nu ne rămâne de făcut decât să evităm zona care ne-ar manipula olfactiv.

Aceasta nu înseamnă că am scăpat…și vizualul sau tactilul au același efect manipulator. Trebuie să recunoaștem că va fi din ce în ce mai greu să cumpărăm rațional chiar dacă vom avea o listă clară în mână sau în cap.

Bucurați-vă de cumpărături cât de cât cumpătate iar când ajungeți acasă și goliți punga să fie cât mai puține produse în fața cărora să aruncați priviri vinovate!

Unde să mai punem faptul că, așa cum am scris la începutul articolului, cumpărăm ceea ce ne face să ne simțim bine: fie că e la mijloc un miros, un gust sau orice altă senzație, vom acționa în consecință. Avem preferințe pentru că suntem sentimentali, umani și putem fi ușor manipulați de o mireasmă de vanilie, de scorțișoară, de tabac șamd.

Apropos! Știați că s-a dovedit pe baza studiilor din neuromarketing că mirosul discret de vanilie aduce aminte de copilărie? Se spune că acest miros coincide cu mirosul laptelui matern și din această cauză în creierul nostru se activează memoria legată de copilărie. Ar fi interesat de studiat cum un astfel de miros ar putea crește vânzările într-o grădiniță particulară, de exemplu.

Indiferent de miros, culoare sau formă vom continua să cumpărăm și cu voia și fără voia noastră și va trebui să ne împăcăm cu această situație pentru că oricât de raționali ne propunem să fim, din când în când, vom fi victimele manipulării. Odată deschisă, această cutie a Pandorei din domeniul neuromarketingului este foarte greu de stăvilit.

Cumpărături utile și cu suflet vă dorim!

Comunicare „sensibilă”… sau când și de ce „responsive”?

În 2009, unul dintre specialiștii dezvoltării web, Ethan Marcotte punea bazele unui nou concept în realizarea site-urilor web. Era vremea în care smart-phone-urile și tabletele își croiau loc ferm în viața internauților. Laptopurile, și mai ales desktop-urile, erau constant înlocuite de dispozitive mobile cu rezoluții tot mai mici ori mai diverse. Nu e de mirare ca 2010 a fost anul în care s-au pus pe hârtie (electronică binențeles) caracteristicile unui nou sistem de crearea a site-urilor web: Responsive Web Design. Pentru un începător în ale programării web, tehnica RWD face referire la realizarea unui site web care să “citească” rezoluția ecranului pe care acesta este vizualizat, și să afișeze informațiile într-un format corespunzător cu acesta. Cu alte cuvinte, site-ul creat RWD va putea fi vizualizat la fel și pe laptop, și pe tabletă, și pe telefon. Și chiar și pe televizor.

Sigur că, asemeni oricărei soluții de programare, și RWD-ul are puncte plus și puncte minus.  Ar fi de notat la pozitiv: accesibilitatea site-ului pe orice ”device” indiferent de rezoluția acestuia, identitatea unică pentru URL (adică rămâne de comunicat un singur link) ori vizualizarea facilă, site-ul eliminînd eventuale bări de defilare ce apar în cazul design-ului flat. Din păcate costul programării crește și totodată s-ar putea să apară diferențe de afișare între browsere.

Când ne-am pus problema redesign-ului de site ne-am dat seama că pentru noi este importantă trecerea în acest nou mod.

Cu toate acestea există situații în care nu se recomandă RWD pentru site-uri: de exemplu, dacă aveți un magazin online cu sute de produse. Pe laptop le vedeți așezate pe linii și coloane și faceți scroll din mouse, pe un telefon mobil ele se vor înșira unul sub altul și va dura o veșnicie să ajungeți la capătul listei. Dacă însă optați pentru un motor de căutare printre oferte, cu criterii cât mai exacte astfel încât să obțineți produsul dorit, atunci RWD e de preferat. Tot pe RWD e de preferat să marșați și atunci când transmiteți informații în mod continuu și constant, RWD-ul vă ajută sa reduceți numărul de site-uri, extensii sau microsite-uri la care trebuie să lucrați.

Site-ul web fiind unul dintre principalele instrumente de comunicare ale companiei Dumneavoastră, este de preferat să vă consultați cu un specialist PR atunci când îl desenați, și să țineți cont de faptul că dacă Google (de exemplu) adoră site-urile “responsive”, segmentele Dumneavoastră de public s-ar putea să aibă o altă părere.

Dacă doriți părerea unor experți PR în legătură cu modul în care comunicați online sau offline, nu ezitați să ne trimiteți un simplu SMS la 0740306603. Vă contactăm noi negreșit.

Etica în PR

În PR, normele etice trebuie, în primul rând respectate și puse în practică, pentru a avea succes în activitățile desfășurate. În comunicare, etica este percepută ca o „sursă” de succes, o cale de ați crea o reputație bună. Principiile universale ale comunicării sunt reglementate în Declarația Universală a Drepturilor Omului. Standardele internaționale ale comunicării sunt reprezentate prin codul moral de la Atena, care face referire la principiile etice ale PR-ului și codul comportamental de la Lisabona, care se preocupă de standardele comportamentale specifice activității de relații publice. Scopul acestor coduri este de a îmbunătății reputația prin intermediul competenței, prin acumulări de cunoștințe și informații, prin înțelegerea fenomenelor sociale, ca urmare a cercetărilor profesioniștilor din domeniul psihologiei sociale, cunoașterea transformărilor și tendințelor publicului.

Aceste coduri morale sunt în strânsă legătură cu transparența și adevărul, iar comunicarea este concepută strict în interesul public. Cel care relaționează și informează corect este cel care creează transparența și implicit acționează cu o moralitate impecabilă. Transparența este mai mult decât o provocare, este o oportunitate în a avea succes, este premisa unei bune reputații.

Conform prevederilor codului  de la Atena regulile de „aur” care ar trebui respectate de orice practician al relațiilor publice ar fi:

  1. Spuneți adevărul!
  2. Susțineți mesajele transmise prin acțiuni.
  3. Nu promovați comportamente sau produse care au efecte dăunătoare asupra publicului sau dacă o faceți, aduceți-le la cunoștință toate fațetele problemei.

Got-ethics(2)

Relațiile publice reprezintă o profesie ce este orientată spre interesul public nu spre interesele individuale. În relațiile publice, etica susține valori cum ar fi respect, onestitate, integritate și comunicare deschisă. Codurile de etică, în acest domeniu diferă în funcție de organizația care le adoptă. Specialiștii de relații publice își stabilesc coduri de etică și standarde de practicare a profesiei, pentru a proteja clienții dar și întreaga lor activitate.

Din punct de vedere teoretic, organizațiile sunt niște sisteme deschise, dependente de interacțiunile cu mediul înconjurător. Publicul sunt elemente de bază ale comunicării, trimițând  informații și feed-back-uri către management. Luarea unei decizii într-un mod etic poate ajuta organizația în dezvoltarea unor interacțiuni de succes cu mediul său.

În Relațiile Publice, scopul eticii este să stabilească principiile în baza cărora se poate obține succesul. Acesta se concretizează prin influențarea publicului într-o anumită problemă, creșterea vizibilității mediatice, schimbarea atitudinii față de un anumit actor social și relaționarea cu societatea.

Relațiile publice sunt prin definiție cele care leagă și mențin dialoguri armonioase cu o serie întreagă de categorii de public, ceea ce înseamnă că fiecare dintre aceste relații vine cu un set specific de responsabilități. Relațiile publice mențin și susțin, după cum am mai spus, legăturile între mai multe părți. Deoarece, majoritatea  intereselor nu sunt identice, un comportament etic necesită găsirea unor zone de câștig reciproc și investirea în ele. Atâta timp cât interesele companiei vor fi ocrotite, iar publicul nu va avea de suferit din acest demers, conștiința organizației se poate odihni liniștită.

Noi susținem aceste valori ale eticii în relațiile publice, deoarece a fi sinceri cu clienții noștri, înseamnă a fi sincer cu tine însuți și a te respecta pe tine ca și practicant de PR. Pentru noi, succesul unei companii pe care am „influențat-o” în activitatea sa, înseamnă succesul municii noastre. Din punctul nostru de vedere reputația noastră pozitivă am dobândit-o prin munca bine făcută alături de clienții noștri.