“Preţurile apartamentelor vechi ar putea să scadă în următorii 3-4 ani” ne anunţă un broker-manager în imobiliare, “Euro ar putea ajunge la 4 ron la finalul anului” declară un manager de bancă, şi exemplele pot continua. Oare dacă eu afirm “Consultanţii PR-ul ar putea deveni cei mai importanţi oameni din orice companie” greşesc? Toate aceste păreri au în comun un aspect: nevoia de previziune, de stabilizare a unui viitor incert. Iar această slăbiciune este foarte bine exploatată de media, tuturor managerilor cerându-li-se estimări, previziuni, bugetări, premoniţii…
Până aici nimic rău sau neplacut, poate eventual neinteres. Diferenţa e dată însă de un singur cuvânt. Ce-ar fi să înlocuim “ar putea” cu “cred” sau cu “consider”. E o asumare prea mare de responsabilitate? Nu te mai poţi ascunde după condiţionalele necesare transpunerii în practică a estimării. “Euro ar putea ajunge la 4 ron, dacă aia şi ailalta se întâmplă” s-ar schimba în “Consider că euro va ajunge la 4 ron din cauză că aia şi ailalta se vor întâmpla”. Şi aici apare asumarea responsabilităţii.
A greşi însă e omeneşte, iar PR-ul se vede cu adevarat în aceste cazuri. Asumarea unei predicţii poate fi esenţială pentru managerul unei companii. Este pariul pe care el il face cu mediul economic. Marii businessmani reuşesc tocmai caştigând aceste pariuri. Iar cei care au estimat, dar n-au nimerit, nu vor fi traşi în ţeapă. Probabil frica de un eventual proces de intenţie îi îndreaptă pe manageri spre formulări de tipul “apă chioară, da’ colorată să se vadă”…. Şi personajul meu favorit Ling (Lucy Liu) care dă pe oricine în judecată doar de fun.
În mâna consultantului de PR stă însă refomularea ideii, astfel încât estimarea să apară reală şi lansată în cunoştinţă de cauză, şi nu o frază spusă doar “ca să fie în ziar”.
Dan Vladea
Managing Partner
D’Avantage Consult
PS. Să-mi fie scuzată utilizarea unor englezisme fiţoase.
Categorisit la Despre PR | Etichete: cluj, comunicare, comunicare si relatii publice, imagine, manageri, PR Cluj-Napoca, relatii publice
Curiosi si indoielnici. Asa se caracterizeaza administratorii de firme mici si mijlocii cand vine vorba de Relatii Publice. Desi foarte populare in strainatate, serviciile de relatii publice incep sa se dezvolte incet si la noi. Din cauza bugetului redus alocat acestui domeniu, multe companii nu isi permit infiintarea unui departament de PR. Una din solutii ar fi angajarea unei persoane care sa se ocupe de acest domeniu in firma sau contractarea unei firme specializate. Toate acestea desigur dupa constientizarea necesitatii Relatiilor Publice si a importantei lor.<
Asadar am inceput sa lucrez la un discurs mai bun.
Managerii firmelor, prinsi in activitatile lor zilnice, sunt insa reticenti la ideea de comunicare. Mai ales cand vine vorba de firme cu profil tehnic, unde administratorii nu vad nici o posibilitate de a lega montarea de instalatii termice si canalizare cu relatiile publice, nici macar in aceeasi fraza. Curiozitatea si uneori amuzamentul de a incerca sa le dovesti ca este importanta comunicarea pentru ei, ca pot sa creasca vanzarile prin construirea unui brand puternic, ca notorietatea firmei nu este de neglijat, ca le poti aduce servicii benefice afacerii lor ii determina de multe ori sa accepte o intalnire – insa doar pentru a confrunta cuvintele pompoase cu realitatea.
Capacitatea de intelegere a unei campanii de comunicare nu depinde neaparat de domeniul business-ul clientului ci mai ales de manager in sine, de interatiunea pe care a avut-o acesta de-a lungul activitatii sale cu media, dar si de capacitatile de sales a celui ce vinde relatii publice.
Andrei Petrescu
PR Account Executive
D’Avantage Consult (mai mult…)
